Pictor, sculptor și arhitect, Michelangelo Buonarroti s-a născut în Caprese, în Italia pe 6 martie, 1475. După o carieră care a durat mai mult de 70 de ani, el și-a câștigat un renume aproape mitic ca fiind unul dintre cei mai proeminenți oameni ai Renașterii și a adunat papi și regi printre admiratorii și patronii lui. Temperamental și genial, Michelangelo a creat câteva capodopere, inclusiv “David”, “Pieta” și tavanul Capelei Sixtine. Aici poți afla nouă lucruri surprinzătoare despre artistul adesea supranumit “Cel Divin.”
Descoperirea a fost publicata in Journal of Medicine. Cercetatorii au analizat mai multe documente care datau din secolele XV – XVI despre viata lui Michelangelo si au ajuns la concluzia ca acesta suferea de autism, fiind „preocupat cu propria realitate”. De asemenea, el avea dificultati in a lega relatii cu ceilalti oameni.
Mai mult, cercetatorii au descoperit ca Michelangelo era extrem de interesat de corpul uman. De aceea, el obisnuia ca noaptea sa fuga din casa spre morga, unde diseca, la lumina lumanarii, cadavre, iar apoi desena organele in cel mai mic detaliu. Se pare ca, tocmai aceasta activitate a dus la inrautatirea starii lui de sanatate. Artistul slabise foarte mult si era aproape de nerecunoscut in fata apropiatilor sai.
Insa, toate acestea l-au ajutat sa creeze cele mai frumoase opere de arta. „Crearea lui Adam”, faimoasa pictura de pe bolta Capelei Sixtine, este una dintre cele mai pretioase picturi din lume. El a lucrat timp de patru ani pentru realizarea acesteia. La final, se spune ca Michelangelo a ramas cu muschii gatului blocati, din cauza pozitiei pe care o avusese in timp ce pictase.
Dar uite şi alte 9 lucruri pe care sigur nu le ştiai despre marele pictor:
Un rival gelos i-a spart nasul în adolescență.
Ca adolescent, a fost trimis să locuiască și să studieze în casa lui Lorenzo de’ Medici, unul dintre cei mai importanți patroni ai artelor din Europa. Priceperea lui Michelangelo l-a făcut, în curând, ținta invidiei celorlalți elevi. Un tânăr rival, Pietro Torrigiano s-a înfuriat atât de tare pe talentul superior al lui Michelangelo- și poate și pe limba lui ascuțită- că l-a lovit în nas, lăsându-l pe acesta complet desfigurat. “L-am lovit atât de tare în nas, că am simțit că osul și cartilagiile se sfărâmă ca un biscuit”, s-a lăudat mai târziu Torrigiano, “și acest semn al meu îl va purta cu el până la mormânt. ”
A devenit cunoscut după o încercare eșuată de fraudă.
La începuturile carierei lui, Michelangelo a sculptat un Cupidon (care acum s-a pierdut) în stilul Antic grecesc. Văzându-i munca, patronul lui, Lorenzo di Pierfrancesco de’ Medici i-a propus să facă împreună o înșelăciune. “Dacă poți să faci statuia să pară că a fost îngropată, ” a zis Medici , “o să o trimit la Roma ca fiind o antichitate și ai putea să o vinzi mult mai profitabil”. Michelangelo a fost de acord și Cupidon a fost vândut cardinalului Raffaele Riario ca fiind o minune arheologică recent descoperită. Riario a auzit apoi zvonuri despre fals și și-a primit banii înapoi, dar a fost așa de impresionat de îndemânarea lui Michelangelo, că l-a invitat la Roma la o întâlnire. Tânărul artist a rămas în Cetatea Eternă în următorii ani și, în final, a primit o comandă să sculpteze “Pieta” , lucrarea care l-a făcut faimos ca artist.
A sculptat “David” într-un bloc de marmură refuzat de alți artiști.
Michelangelo era faimos pentru ca era foarte riguros când alegea marmura în care sculpta, dar pentru “David” el a folosit un bloc de marmură pe care alți artiști l-au refuzat pe motiv că nu era bun. Cunoscut ca “ Gigantul”, bucata de piatra masivă a fost scoasă din carieră cu aproape 40 de ani mai devreme pentru o serie de sculpturi, în final abandonate, pentru Catedrala Florenței. Michelangelo a transformat blocul acesta într-una dintre cele mai mai bune lucrări ale lui, dar analize recente ale statuii au arătat că marmura de proastă calitate ar fi putut să cauzeze degradarea statuii, mult mai rapid decât alte statui de marmură.
A lucrat pentru nouă papi diferiți.
Începând cu 1505, Michelangelo a lucrat pentru nouă pontifi catolici consecutivi, de la Julius II la Pius IV. Lucrările lui pentru Vatican cuprind orice, de la mânere ornamentale pentru patul papal, la pictarea tavanului Capelei Sixtine pentru care a muncit până la epuizare timp de patru ani.
Și-a pus propriul portret în unele lucrări
Michelangelo rar își semna lucrările și nu ne-a lăsat autoportrete formale, dar câteodată ascundea autoportrete stilizate în picturile și în sculpturile lui. Cel mai faimos dintre aceste autoportrete se găsește în fresca lui din 1541din Capela Sixtină “Judecata de Apoi” în care Sf Bartholomeu este, de fapt, un autoportret al artistului. Michelangelo și-a mai făcut autoportretul în așa numita Pieta Florentină unde este Sf Nicodim. Istoricii de artă au arătat că artistul se mai regăsește într-o scenă din fresca lui, “Crucificarea Sf Petru.”
A realizat planuri pentru fortificațiile militare ale Florenței.
În 1527, Michelangelo a fost numit director al fortificațiilor orașului Florența. El și-a luat job-ul în serios și a făcut schițe detaliate pentru santinele și chiar a călătorit în orașele învecinate să studieze zidurile de apărare. Michelangelo ar fi putut ulterior să fie executat pentru trădare, dar Clement VII l-a iertat și l-a reangajat imediat.
A fost un poet foarte bun.
Michelangelo este în principal cunoscut ca fiind un artist vizual, dar în vremea lui, era respectat și ca om de litere. El ne-a lăsat câteva sute de sonete, adesea scriind versuri în timp ce sculpta la statui în atelierul lui. Niciuna dinte poeziile lui nu a fost în mod formal publicată în timpul vieții artistului, dar ele circulau printre oamenii de litere ai Romei și compozitorii chiar le puneau pe muzică.
A continuat să muncească până în săptămâna în care a murit.
Michelangelo și-a petrecut cei mai multi dintre anii lui de aur supervizând lucrările la Bazilica Sf Petru din Vatican. Chiar și după ce a devenit prea slab ca să mai mearga pe teren, el superviza lucrările de acasă trimițând schițe prin oamenii lui de încredere. Sculptura a rămas adevărata lui dragoste și a continuat să folosească dalta în studioul lui de acasa pâna la sfârsit. Cu câteva zile înainte să moară, la vârsta de 88 de ani, el încă lucra la “Rondanini Pieta” care îl înfățișează pe Isus în brațele Fecioarei Maria.
Două dintre cele mai faimoase lucrări ale lui au fost victimele vandalismului .
În 1972, un geolog instabil mental, Laszlo Toth, a sărit peste zona de securitate de la Bazilica Sf Petru, a luat un ciocan și a lovit “Pieta.” În urma atacului au fost afectate nasul, antebrațul, pleoapa și vălul Madonei. Echipa de restaurare a recuperat mai târziu zeci de bucățele de marmură, inclusiv o bucățica trimisă prin poștă de un turist care o luase de la fața locului în momentul atacului. Reparațiile au durat zece luni până când “Pieta” a fost din nou expusă, dar de data aceasta, sub un strat de sticlă protectoare. O soartă similară a avut și David” în 1991, când o parte din degetul de la piciorul stâng al statuii a fost spartă cu un ciocan.
Sursa http://www.history.com